Cum te poate omori Beethoven...

Am privilegiul de a avea ca student la bowling un tanar inginer IT.

Are o minte bine mobilata, un spirit liber si oarecum temerar, bine temperat in spatele unui comportament civilizat si mai degraba introvertit.

cu un fizionomie placuta, mucalit pe alocuri, e un soi de oaza de normalitate printre romanii standard, care frizeaza salbaticia.

prima intalnire din postura antrenor-student a debutat cu un scurt interviu, obligatoriu dupa normele USBC (Federatia Americana de Bowling).

unul din subiectele obligatorii: boli anterioare, operatii, limitari fizice etc, orice ar putea fi de interes pentru colaborarea viitoare.

el imi spune senin si aton: amputare treimea inferioara gamba dreapta...

daca nu mi-as fi controlat bine stupoarea, probabil asa fi avut fizionomia oricarui  prost, nu remarcasem nimic, desi  "profesional" ar fi fost sa observ inainte sa-mi spuna el.

am o scuza, totusi: merge foarte bine, observi doar daca te uiti cu atentie.

am inceput lectiile si dupa cateva zile, intr-un mod neprovocat am aflat si povestea din spatele piciorului lipsa: accident de tren.

- ai alergat dupa tren?

- da..

- aveam 19 ani

- atunci se explica, la varsta aceea crezi ca totul e posibil (aducandu-mi aminte ca tot pe atunci am alunecat si eu sub un autobuz, alergand dupa el, din fericire in spatele rotilor...)

....

- aveai un motiv important sa prinzi acel tren?

- da, ma grabeam la un concert

incerc sa ma gandesc ce trupe rock au avut concerte pe atunci, dar baza de date imi e incompleta

- ce concert?

- Beethoven, Simfonia a V-a.

- simfonia Destinului?

- da

apoi mi-a povestit cu lux de amanunte cum s-a intamplat

- dar acum sunt perfect lecuit

(destinul a batut la usa, dar nu venise inca momentul).

-acum cinci ani am vrut sa alerg iar dupa tren..

mi-a devenit brusc simpatic

e unul dintre putinii pe care era sa-i omoare Beethoven

saptamana viitoare ma duc la concert- Simfonia a V-a 

dar am sa merg pe jos...