RIP Titan si Titanic

Sunt un pic aventuros si am facut multe lucruri riscante in viata, dar partea cu scufundatul in apa nu prea mi-a placut. 
M-am scufundat si eu o data in mare,  la vreo 9-12 m, din greseala, ca trebuiau sa fie vreo 6m, dar turcii aia de la scoala de scufundari n-aveau nicio treaba, ne-au lasat de capul nostru.

Si-am mai si stat si pana am ajuns cu butelia pe rezerva, m-a trecut asa un pic de fior rece: daca raman fara oxigen?

Frumos, apa limpede bleu turcoaz si ceva pesti, dar cand am vazut ce mica se vedea barca deasupra mea, nu prea mi-a placut. Ca si cum ai pune o barca pe bloc si te-ai uita la ea de jos, iar ea e sus in ceruri!

Cu toate astea, m-as fi dus cu un submarin, ca pare mai safe, ai o caroserie care te protejeaza, e ceva tehnologie acolo.
Ca te scufunzi 100m sau 10.000m cam tot aia e, din punctul meu de vedere, stiu ca poti sa mori in cutiuta aia si gata.

Intrebarea e: de ce ai face-o?
Eu as face-o pentru aventura, pentru view, pentru cine stie ce record samd.
Mi-ar placea sa fiu primul roman care coboara in Groapa Marianelor, in cel adanc loc de pe Pamant. 
Oau, as fi celebru!

M-as fi dus la Titanic?
In niciun caz!
De ce ?
Pai mi se pare macabru, epava aia e un cimitir, de fapt, si nu mi-as asuma astfel de riscuri pentru o chestie care mi-ar starni repulsie.
Nu-i inteleg pe cei vare viziteaza cimitire, mai ales cand poate fi un drum doar dus, nu dus-intors.

Sa risti sa mori in cimitirul pe care vrei sa-l vizitezi?

Ironic si macabru.

RIP Titan si Titanic!

Fara vizite la cimitir, de-acum inainte, va rog!