Prietenii mei s-au imputinat in urma loviturii de stat

Nu e vorba de prietenii mei "reali", ci de prietenii mei "de pe Facebook".

am constatat uluit, ca daca vin "ai nostri" la putere, orice e acceptabil.

dar eu sunt ca la fotbal, nu tin cu nimeni, tin cu aia care joaca mai frumos, care te fac sa privesti uluit Frumusetea, Inteligenta, Competitia.

la fel si in politica, mi-a placut Basescu, ca si-a asumat conditia de fost comunist, intr-un moment epic, in confruntarea cu Nastase, in 2004: "Mai, ce blestem o fi pe poporul asta de a ajuns pana la urma sa aleaga intre doi fosti comunisti?"

mai apoi a fost singurul om politic marcant de la noi care a condamnat comunismul, printr-o declaratie in fata Parlamentului.
apoi ne-a plantat definitiv pe axa Washington-Londra, spre disperarea rusilor si a politicienilor romani de sorginte comunisto-securista (dominanti numeric, chiar si in ziua de azi)

apoi mi-a mai placut ca s-a luat in piept, de unul singur, cu un intreg sistem, partial reprezentat si in propriul lui partid.
a torpilat sistemul relational transpartinic, intarind justitia si dandu-i mana libera.
Multi au suferit grav,  ajungand prin puscarii. Au fost de prin toate partidele, inclusiv din cel propriu.


un soi de Don Quijote modern, dar cu muschi si nerv, nesuspectat vreodata de a fi prea visator, sau prea departe de realitate.

a luptat impotriva sistemului, fiind in fruntea lui.
Remarcabil!

un soi de Gorbachov aterizat cu intarziere pe plaiurile mioritice, dintr- o stofa romaneasca autentica: ii place un pic bauturica, un pic tutunul si are un umor acid, mereu memorabil.
Nu prea e dus pe la scoala si are un limbaj popular, uneori aspru, de comandant de nava.
Si o palma grea, pe care multi au simtit-o pe spinare.

Basescu mi-a placut si imi place in continuare, chiar si acum, cand toti cateii s-au repezit sa il sfasie, fiindca e ca un leu care isi are demnitatea lui, chiar si atunci cand e devorat de haita, in aplauzele spectatorilor.
Mai rage un pic si inainte de a fi devorat, mai ingheata niste singe prin vine, mai cade rapus cate un catelus.

Leul e maiestuos si cand moare!

E din alta clasa politica decat catelusii isterici de acum.

Am constatat ca o parte dintre prietenii mei de pe Facebook, prieteni ai prietenilor adevarati, cunostinte, confrati de prin diverse organizatii, sunt foarte dedicati vietii politice, au echipe preferate, cu care tin neconditionat.
nu conteaza, Adevarul, nu conteaza Legea, nu conteaza Dreptatea, nu conteaza nimic.
au castigat ai nostri!

nu realizeaza nicio secunda ca daca catelusii au rapus Legea,"prietenii" insisi ar putea deveni o prada usoara si anonima, oricand.
asa au procedat toate dictaturile, au inceput prin "rapuneri" rituale, politice si au terminat prin crima, pur si simplu.

si cum prostia si incultura ma enerveaza, am hotarat sa imputinez numarul "prietenilor" mei.
Imi permit sa-mi pastrez viziunea si sa nu-mi sacrific principiile.

Nu depind de nimeni, nci macar de prietenii de conjunctura.
Fostii mei prieteni...