Pretul luminii

lumina este binele suprem. 

dupa stiinta mea, in toate culturile lumina este atributul pozitiv, este scopul, este calea, este expresia lui Dumnezeu sau calea spre el.
lumina are tot atatia sustinatori cat oameni.
sase miliarde si ceva de adepti.

desigur exista si adoratori ai intunericului, ai diavolului, al raului absolut.
dar ei servesc scopului lor folosind lumina si, indirect, cinstind-o. 
focul este prezent tot timpul in astfel de ritualuri.
ruguri si lumanari sunt prezente mereu printre ei.
adica una din sursele primordiale de lumina.

nu intampalator focul este prezent in ritualurile lor.
focul da caldura, potenteaza energii, focul sugereaza putere si pericol.

focul da si lumina, care uneori este atributul principal.
inainte de gaz si de bec  toate casele erau iluminate prin mici focuri de care atarnau diverse obiecte - lumanari, candele etc
cea mai mare parte a omenirii si-a trait viata cautand lumina si iluminarea prin foc.
destul de periculos, as zice.

azi dimineata focul mi-a stricat somnul.
ardea curtea cu flacari enorme.
adica nu curtea, ci o rulota pripasita pe acolo de catre un vecin.
a fost momentul de glorie al rulotei, cand si-a terminat existenta printr-un mare rug, pe la sfarsitul noptii.
m-am speriat un pic, am trezit copiii, sa-i scot din casa, in caz ca focul avea de gand sa-i platim tribut.
n-a fost cazul.

copiii - ca la cinema, nu-i mai putea nimeni dezlipi de geam.
- tati, dar E., proprietarul rulotei a fost croitor?
- nu stiu, dar de ce?
- pai sunt o gramda de haine acolo
- si e si un manechin.
ma uit, se vedea un picior de plastic al unui manechin.
- nu stiu, posibil.
- tati, au venit sa ia manechinul cu targa!
- !!!!!!! 
- Ia sa vad! Bine plecati de aici, nu e manechin, e om.

cineva a murit azi dimineata. 
fiindca si-a aprins o lumanare.
ca sa aiba lumina, cine stie pentru ce. 
sa citeasca, sa se imbrace, pentru orice.
fiindca avem nevoie de lumina tot timpul.

era beat, desigur, iar focul l-a devorat.

uneori lumina are pret.

iar pretul poti fi tu insuti.