Odata trecut 1 aprilie, pot sa redevin pesimist.
COVID-19 este unul dintre cele mai remarcabile evenimente din istoria omenirii.
El supune unui test de stres civilizatia moderna, atacandu-i fundamentele intr-un mod nemaivazut pana acum.
Toti eram si suntem constienti de existenta ciclurilor umanitatii, de crestere si descrestere.
Partea descendenta era generata de evenimente majore, crize economice sau razboaie, cel putin in istoria moderna.
In ceea ce priveste pandemiile, ele erau privite ca apartinand exclusiv trecutului indepartat si asociate cu o medicina primitiva.
Toata lumea trata "Moartea neagra" ca pe un esec al medicinei si ca pe un fapt divers al istoriei.
Asa ceva nu se putea intampla in vremurile noastre, desigur!
Mai aproape de prezent, exemplul gripei spaniole a fost ignorat, fiindca a venit la sfarsitul unui ciclu, dupa primul razboi mondial, si a fost un soi de "desert"...
Am fost atat de increzatori in capacitatile nostre si in tehnologia noastra, incat ideea de pandemie se rezuma doar la gripa.
Ne-am inselat foarte tare!
In alta ordine de idei, medicina a progresat remarcabil, incat am inceput sa traim foarte mult, in aceste vremuri de bunastare si relativa pace.
Nimeni nu pare sa stie ca speranta de viata la inceputul secolului 20 era de doar 30 de ani, iar in 2017 ajunsese la 72 de ani.
Media de viata a fost scurtata abrupt, in istorie, din doua cauze: razboaie si boli.
De cate ori astea doua au lipsit, viata a continuat lunga si nelinistita.
Inclusiv prin antichitate si Evul Mediu speranta de viata pe timp de pace, pentru cei care depaseau varsta copilariei, era de peste 60 de ani.
Am inceput sa traim foarte mult, dar nu ne-am declarat multumiti, am inceput sa incercam sa ridicam si calitatea vietii, iar reducerea poluarii si alimentatia sanatoasa au devenit preocupari main stream.
Apoi a venit COVID-19!
E o afectiune respiratorie foarte neobisnuita, fiindca e provocata de un virus nu foarte agresiv, cum a fost cel al gripei spaniole, care a omorat scurt si repede, dar nu e nici ca la gripa obisnuita, sezoniera, la care mor doar cei foarte vulnerabili, dar in procent foarte mic.
COVID-19 ii omoara tot pe cei vulnerabili, ca gripa normala, dar in procent inzecit!
E un soi de virus middle class, care mai e si foarte contagios.
Ce a speriat foarte tare a fost pedigreeul lui: e ruda cu SARS si MERS, doi ucigasi foarte temuti.
Locul unde a aparut - China, cea mai populata tara de planeta, nu e intamplator, fiindca au un numar urias de locuitori, ceea ce face ca procurarea hranei sa fie o provocare imensa.
Chinezii mananca practic orice, iar interactiunea continua dintre multi oameni si multe animale e mediul ideal pentru un virus care face saltul intre specii.
In conditiile globalizarii, virusul poate ajunge intr-o zi oriunde pe planeta.
Oriunde!
Asta face extrem de dificila prevenirea unei pandemii, datorita contagiozitatii ridicate.
Cand a aparut in China, comunistii au fost preocupati sa anihileze informatia, pana cand catastrofa nu a mai putut fi ascunsa.
Era prea tarziu, nu stiau ce nenorocire incercasera sa musamalizeze.
Apoi, toata lumea a privit extrem de mirata ce fac chinezii: au bagat in carantina Wuhanul, un oras de 11 milioane de locuitori, pe care i-a haitut cu armata, cu dronele, cu supraveghere electronica samd.
Apoi carantina s-a extins la un stat intreg- Hubei, cu aproape 60 de milioane de locuitori.
O carantina de asemenea dimensiuni era nemaivazuta in istoria omenirii.
Asta a fost nimic!
Acum, intreaga planeta se indreapta spre carantina!!!
Poate exista o carantina de succes la nivel planetar?
Care sunt sansele ca sa poti identifica si carantina toti bolnavii din lume, cand vorbim de milioane?
Care sunt costurile?
Parerea mea e ca sansele de succes ale carantinei sunt zero, iar costurile implica o criza mondiala de amploarea celei din 1929 sau mai grave.
Nu poti stinge lumina in toata economia mondiala pe perioade lungi, fiindca vei avea parte de saracie, de foamete, de revolte si de multe victime, poate mult mai multe decat poate provoca virusul.
Sa stai acasa inseamna sa mori acasa, in cele din urma!
Solutia B e sa termini carantina, sa repornesti viata si economia si sa astepti ca virusul sa se epuizeze singur.
Cu cate victime, nu se stie.
Va fi faza statistica, in care decesele devin anonime, fara niciun bang mediatic. Cum e moartea "normala".
E posibil sa gasim un vaccin sau e foarte posibil ca virusul sa fie sezonier, dar, cat timp economia nu produce, statele nu pot sustine asistenta medicala pentru milioane de pacienti si sute de mii de paturi ATI.
Oamenii vor fi lasati sa moara, mai devreme sau mai tarziu.
Nu ai cum sa te opui ciclului natural si trebuie sa si acceptam ca nu poti trai oricat de mult.
Sa speram ca virusul e sezonier si ne va da un ragaz.
Daca nu, iesiti din case, apucati-va de treaba, imbratisati-va, sarutati-va, faceti sex, dar evitati batranii si bolnavii.
Asa o sa avem o criza violenta, dar scurta.
Altfel, o sa murim de foame!